Antreprenorul Alexandru Rizea a pus bazele producătorului de mobilă Lemet la începutul anilor ’90 într-un fost atelier şcolar din Câmpina. Familia Rizea s-a extins din producţie şi către retail, iar anul trecut cele peste 70 de magazine LEMS au avut vânzări de 280 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de 2014.
Mai mult de 500 de angajaţi lucrează în fabrica de mobilă Lemet din Brebu, o comună din judeul Prahova care nu are nici 8.000 de locuitori. Mobila pentru dormitor, living, bucătărie sau hol produsă de ei ajunge în 74 de puncte de vânzare din toată ţara, deschise sub umbrela LEMS, brandul creat de familia Rizea pentru reţeaua de magazine a grupului.
Anul trecut, vânzările reţelei de magazine au ajuns la 279 de milioane de lei, în creştere cu 9,4% faţă de anul precedent, urmând dinamica întregii industrii de mobilă, 2015 fiind anul în care mulţi jucători de profil au simţit că piaţa „respiră“ în sfârşit.
„Creşterea vine în primul rând datorită evoluţiei pieţei, anul trecut oamenii au fost mai dornici să cumpere de la noi. Din 2014 spuneam că piaţa îşi va reveni, iar în 2015 eram sigur că oamenii vor avea o putere de cumpărare mai mare, pe fondul scăderii dobânzilor, al creşterii salariilor etc. Am şi dezvoltat reţeaua, am îmbunătăţit producţia de panouri de pal şi pe cea de tapiţerie. Toate au dus la creştere, dar important este să ai unde să vinzi, altfel degeaba produci“, a spus pentru ZF Alexandru Rizea.
Fabrica din Brebu i-a devenit lui Alexandru Rizea casă în ultimii 20 de ani, o construcţie pe care a reuşit să o transforme dintr-o mică unitate de producţie aproape într-un parc industrial întins pe mai mult de şapte hectare. Antreprenorul ştie fiecare colţ al celor peste 20 de hale, unde un „outsider“ reuşeşte cu greu să ţină pasul cu el.
Alexandru Rizea îşi salută fiecare angajat în parte, pe mulţi îi ţine minte de la interviurile de angajare, iar de recrutare s-a ocupat chiar el până nu demult. În biroul său din spaţiul de producţie al Lemet are agende întregi cu sute de nume, de candidaţi pe care i-a intervievat şi cărora, chiar dacă nu a reuşit să îi angajeze la un moment dat, le-a găsit un post disponibil ulterior. Tot acolo ţine şi o masă din primele 15 pe care le-a produs sub brandul Lemet. „Cel care conduce acum fabrica de tapiţerie avea 33 de ani când l-am intervievat“, spune Alexandru Rizea uitându-se într-o agendă unde sunt scrise peste 400 de nume.
De oameni ar mai fi nevoie în fabrica Lemet, având în vedere că de la începutul acestui an producătorul a dat „undă verde“ unor noi spaţii de producţie, unul de lemn masiv (scaune şi mese pe care le achiziţiona de la terţi) şi unul de finisaje (vopsire şi lăcuire a mobilierului din PAL). Cele două fac parte dintr-un proiect realizat cu fonduri europene în valoare totală de peste 4 milioane de euro, aprobat la începutul anului trecut. Este al doilea proiect de mare anvergură din fonduri europene pentru Lemet, care în 2011 a conceput unul pentru flexibilizarea şi automatizarea liniilor de producţie existente şi pentru achiziţia unei linii noi, complet automată, care să prelucreze personalizat panourile din PAL.
Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la peste 5 milioane de euro. Anual, fabrica Lemet procesează peste 3,5 milioane de panouri din PAL, iar întreaga suprafaţă de producţie a companiei se întinde pe aproape 38.000 de mp. În prezent, Lemet are şase linii de prelucrare PAL, MDF şi blaturi de bucătărie, una de lemn masiv, una de finisaj şi una de tapiţerie.
Cu tot cu angajaţii din magazinele deţinute direct de Lemet compania are aproximativ 700 de angajaţi, la care se mai adaugă încă pe atât din magazinele deschise de francizaţi.
Strategia de abordare a crizei pusă în practică de Alexandru Rizea nu a urmat tiparele pieţei la acel moment, astfel că în loc să ţină banii „la saltea“ el a decis să investească banii în dezvoltare atât prin proiectele europene, cât şi prin extinderea reţelei de magazine.
„Am ştiut în 2008 că vine criza şi le-am spus oamenilor încă din vară că asta se va întâmpla, erau semnale şi ne-am pregătit. Am citit mult despre business şi am învăţat de la alţii că în perioade de criză trebuie să faci «gălăgie», în special în marketing, pentru că se aude mai uşor şi că trebuie să investeşti, dacă poţi. Aşa că banii pe care i-am avut i-am investit în producţie, în reţea. Ştiam că se va vinde mai puţin, dar că se va vinde, aşa că trebuia să vindem şi noi“.
Primul magazin LEMS a fost deschis în 2005 în Câmpina, iar în criză reţeaua ajunsese şi la peste 100 de unităţi. De-a lungul timpului, structura reţelei de magazine s-a schimbat, de la magazine de câteva sute de metri pătraţi la unele care măsoară şi 2.000 mp şi care sunt amplasate în centre comerciale mari, cum ar fi Mega Mall sau Vulcan Value Center din Capitală, piaţă unde Lemet a reuşit să intre mai târziu.
Majoritatea magazinelor LEMS sunt deţinute de francizaţi, care nu plătesc însă redevenţe sau taxe de francize, dezvoltarea lor fiind susţinută în parte şi de Lemet.
Pe lângă cele 74 de unităţi LEMS, produsele realizate în Brebu ajung şi în aproape 30 de magazine partenere (unde sunt vândute şi obiecte de mobilier ale altor producători).
„Am cam ocupat tot spaţiul de peste şapte hectare pe care îl avem aici (Brebu – n.red) şi începem să ne extindem pe etaje. Urmează să mai facem investiţii, prima fiind o clădire cât patru etaje de bloc care va costa în jur de 1 mil. euro şi pe care o vom începe în prima jumătate a lunii martie. Va fi un depozit de materii prime. Apoi, până anul viitor poate mai demolăm din construcţiile mai mici administrative pentru a face una mare, astfel încât să mai putem extinde şi zonele de producţie“.
„Eu mă pregătesc de criză în 2017“
Deşi piaţa şi-a revenit anul trecut, iar Lemet a simţit asta din plin, Alexandru Rizea spune că se pregăteşte de o nouă criză, des vehiculată în ultima perioadă de alţi oameni de afaceri, de analişti sau de bancheri. De data asta, el crede că România va fi mai pregătită, iar Lemet deja bagă banii în noi active şi continuă extinderile de magazine, aşa cum a făcut şi la debutul crizei care pentru unii nici nu s-a terminat.
„Când a început criza am făcut o hală, aşa fac şi acum, investesc. Aşa cred că ar trebui să gândească şi oamenii. Nu mai au acum credite, putere de cumpărare există, poate şi bani puşi deoparte. Cred că suntem mai pregătiţi în general pentru o nouă criză. Eu mă pregătesc de una în 2017. Dar este o nouă oportunitate.”
