În legătură cu munca există, în spațiul cultural și social românesc, un mare gol mărginit de fapte doar la extreme. La un capăt stă Dorel, personajul creat de publicitari care a ajuns să fie portdrapelul unui întreg segment; la capătul opus lui Dorel sunt angajații care s-au îmbolnăvit sau care s-au prăpădit din cauza epuizării la locul de muncă.
“Există o diferențiere a angajaților pe generații, întotdeauna și pretutindeni în lume, și cu atât mai mult în România, între generațiile care s-au născut și au muncit în comunism și cele din capitalism. E rău că generația nouă nu știe cum a fost în comunism, dar nici cum se muncește în capitalism.”
Alexandru Rizea, Lemet
citește mai departe (apasă pe imagine)…
