Free style. Desenând în libertate.

Cea de a VII-a Conferința Culturală Lemet s-a desfasurat in seara de 15 octombrie la Casa de Cultură Geo Bogza din Câmpina. Invitatul ei a fost unul dintre cei mai mari artiști ai României din clipa de față, Dan Perjovschi. Codruț Constantinescu, inițiatorul ciclului de conferințe Lemet l-a prezentat pe scurt. Dan Perjovschi trăiește la București și Sibiu. Desenează cu umor direct pe pereții muzeelor din toată lumea, comentând politic, social și cultural, cotidianul societății globale. Desenele lui sunt o sinteză între desenul de presă, grafitti, comix și artă brută. A avut expoziții personale în unele dintre cele mai prestigioase și importante muzee de artă din lume precum Tate Modern Londra, MoMA New York, Macro Roma, Moderna Museet Stockholm, Reykyavik Art Museum, Vannabbe Eindhoven sau Kiasma Helsinki precum și expoziții de grup la Centre Pompidou Paris, Tate Liverpool, Castello di Rivoli Torino, MoMA San Francisco, MUAC Mexico, MAM Varsovia, MCBA Lausanne sau MOT Tokyo.

A primit premiile George Maciunas în 2004, ECF Principesa Margriet, Amsterdam 2012 (cu Lia Perjovschi) și în 2016 premiul Rosa Schapire Kunsthalle Hamburg.Dan Perjovschi ilustrează din 1991 săptămânal Revista 22 din București dar și cărțile unor autori cunoscuți (H.R Patapievici Zbor în bătaia sageții, Mirel Bănica Prin România. Carnete de drum, Editura Polirom, 2020 etc.)

Dan Perjovschi a trecut în revistă întreaga sa evoluție artistică, prezentare însoțită cu imagini relevante. Prima a fost cea cu Zidul Berlinului din 1990, partea de est păzită de militari înarmați cu mitraliere, câini lup, tancuri, în timp ce latura vestică era mâzgâlită cu grafitti semn al libertății. „Am facut 12 ani de pictură, vă pot picta în ce stil vreți dar după 1990 m-am gândit la o  formă de artă mai non-conformistă. Până la urmă mă trag și din mișcarae dadaistă, care și ea își are originea în România. Îmi era imposibil să mă car în străinătate cu instalații sau alte opere de artă, nu aveam cum să le mut de colo colo, așa că ce mi-a venit? Mă duc doar cu un marker negru, neapărat negru, cum e în presă, și desenez pereții. Asta fac. Așa apar expozițiile mele. Am desenat un întreg perete la Modern Museum of Arta (Mo-ma) din New-York, cocoțat pe o macara. Apoi, după o lună sau două, desenele se șterg și nu-mi pare rău, așa este arta, perisabilă. Pentru ca eu să pot desena liber sunt conștient de faptul că o mie de oameni au trebuit să moară în timpul Revoluției din decembrie 1989. Nu o să uit niciodată asta. Chiar și din orașul meu au murit.  Pentru mine arta este angajată politic. Am cunoscut și eu o evoluție în acest sens, de la dreapta către centru-stânga. Totuși există atât de multe inegalități în lumea asta. Amuzant, pentru prietenii mei de stânga din Occident eu sunt de dreapta și invers pentru amicii mei de dreapta din România. Arta înseamnă să spui adevărul.”

În continuare Dan Perjovschi a mai adăugat faptul că „Am început să folosesc din ce în ce mai mult cuvinte și mai puțin imagini. Acum trebuia să fiu la Bogota, de exemplu dar această grozăvie m-a împiedicat să ajung acolo. Acum câteva zile am colaborat cu un prieten care se află în Statele Unite si pe care l-am pus pur și simplu să deseneze în locul meu. A fost ciudat, dar trebuie să ne adaptam… Cum și scriam pe o rețea de socializare, daca e un moment bun de făcut experiment și reformat practici artistice (educație, teatru, arte vizuale, dans etc) acum e. Bani nu, public nu, interes nu. Ultima ispravă la care am participat este o expozitie de la Timisoara si poate parea ciudat daca nu exotic- desene sonoare. Adica eu am facut ceea ce știu, am desenat, în schimb Ioana Vreme Moser a realizat partea mai grea- tot felul de instalații sonore peste care a lipit desenele mele. Am mai luat parte și la un proiect al unui alt prieten care a realizat un fel de revistă cu desene de-ale mele care va fi distribuită în șapte mii de exemplare în fiecare colegiu sau liceu din țară.” Desenele lui Dan Perjovschi vor putea fi regăsite și în cartea „Liber în Europa. Note de călătorie 2014-2020”, scrisă de Codruț Constantinescu, în curs de apariție la Editura Vremea, volum finanțat și de către Lemet.