Istoria Rusiei, subiect de dezbatere la a doua ediție a Conferințelor Culturale LEMET
Cea de a două conferinţă Lemet, care a avut loc la sfârşitul anului trecut, l-a adus în faţa publicului câmpinean interesat de viaţa culturală privită dintr-o perspectivă amplă (iar situarea noastră geopolitică nu poate fi trecută cu vederea, mai ales acum, în acest context internaţional atât de frământat) pe istoricul şi analistul politic Armand Goşu, specialist în spaţiul ex-sovietic, autor al mai multor volume de istorie, fie că vorbim de ample culegeri de documente (alături de Mihnea Berindei şi Dorin Dobrincu) care în mai bine de două mii de pagini (trei volume) oferă o perspectivă inedită a primului deceniu al regimului Ceauşescu, fie de articole şi studii publicate iniţial în „Revista 22” sau pe platforma Contributors. Deşi evenimentul a fost organizat în seara zilei de vineri, 22 decembrie 2017, Sala Mică a Casei de Cultură s-a umplut în câteva minute.
Codruţ Constantinescu a explicat în introducerea conferinţei lui Armand Gosu semnificaţia alegerii acestei date, mai ales în contextul politic actual, precum şi faptul ca nu este deloc deplasat să vorbim despre bilanţul Rusiei la un secol de la lovitura de stat bolşevică din noiembrie (stil nou) 1917, având în vedere că tocmai acest moment a dus la instaurarea regimului sovietelor, care avea să-şi extindă dominaţia după 1945-1947 şi în România. Tocmai data de 22 decembrie 1989 a dus la căderea şi fuga ultimului dictator comunist care, chiar dacă şi-a naţionalizat profund regimul personal, nu ar fi ajuns niciodată la putere în condiţiile unei Românii normale, interbelice, tradiţionale, cea distrusă de invazia trupelor sovietice. Armand Goşu a făcut o ecografie completă şi competentă a evoluţiei Rusiei, pledând asupra faptului că Rusia ţaristă, de dinainte de izbucnirea fatală a Primului Război Mondial (1914), era mult mai integrată în lumea europeană, acţionând ca un actor geopolitic mult mai raţional decât o face Rusia contemporană, dominată de urmaşii KGB-ului care au preluat puterea după eşecul preşedintelui Elţîn de a modifica Rusia rezultată din prăbuşirea Uniunii Sovietice. În plus, Rusia ultimului deceniu ţarist cunoştea o creştere economică remarcabilă, care era însoţită şi de un masiv reviriment al mişcării democratice care în final a dus la Revoluţia din 1905 şi la apariţia unui parlament (Dumei). Probabil că fără nefericita implicare în Primul Război Mondial, Rusia ar fi devenit, şi ea, o monarhie constituţională. Rusia actuală ar fi într-o criză profundă, pe mai multe planuri (demografic – atât prin sporul demografic negativ, o situaţie similară cu cea din România, cât şi prin plecarea celor mai strălucite minţi, economic, industriaş – bugetul federal se bazează cu precădere pe vânzarea hidrocarburilor, industriile ruseşti întârziind să se modernizeze şi diversifice cu adevărat, chiar şi exploatarea hidrocarburilor fiind dependentă de tehnologia avansată occidentală, sau de viziune geopolitică). O spune cineva care nu numai că cunoaşte limba rusă, dar şi urmăreşte zi de zi ceea ce se întâmplă în Rusia, fiind abonat la posturile de radio şi TV ruseşti, cum parafraza, cu umor, în încheiere Codruţ Constantinescu: „Putem fi mândri că singurul român care urmăreşte posturile ruseşti este tocmai un câmpinean”, ştiute fiind originile câmpinene ale lui Armand Goşu. De remarcat prezenţa în sală a d-nei Jenica Tabacu, istoric şi director al Muzeului „B.P. Haşdeu”, a eseistului şi scriitorului Christan Crăciun, precum şi a altor numeroşi profesori de la unităţile de învăţământ din Câmpina. Interesantă a fost prezenţa la eveniment a unui reprezentant al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti care, la final, s-a declarat impresionat de faptul că, în ajun de Crăciun, o dezbatere având drept subiect istoria Rusiei a suscitat atât de mult interes într-un oraş precum Câmpina.Trebuie încurajată şi considerată ca meritorie implicarea societăţii LEMET în viaţa comunităţii câmpinene (prezentă la dezbatere a fost şi d-na Adina Ionescu), un exemplu care ar putea fi multiplicat şi de alte firme care îşi desfăşoară activitatea în zonă.Este de dorit ca anul 2018 să fie cel puţin la fel de generos în evenimente culturale precum a fost 2017 (conferinţele LEMET, dar şi alte manifestări organizate de diferite instituţii locale cu atribuţii în domeniu, finanţate din bugetul local), pentru a păstra prestigiul cultural al Câmpinei şi a închega şi mai bine comunitatea câmpinenilor iubitori de cultură.
Câmpina cu bune și rele, 09 ianuarie 2018 – Istoria Rusiei, subiect de dezbatere la a doua ediție a Conferințelor Culturale LEMET